Şcoala – temelia fiinţei naţionale „Şcoala face parte din vechiul tezaur al limbii româneşti“ spunea marele profesor Nicolae Iorga
De un învăţământ modern în Ţările Romanești se vorbeşte în jurul anilor 1700. În a doua jumătate a sec. XVIII şcolile domneşti sunt organizate şi funcţionează în aproape toate ţinuturile.
Anul 1848 a reprezentat o cotitură importantă în organizarea şi dezvoltarea învăţământului şi culturii româneşti. Oamenii care au pregătit şi condus marile acţiuni ale vremii au fost luptători politici, scriitori, poeţi, filosofi şi istorici, oameni de şcoală, învăţători şi profesori. Animaţi de un cald patriotism ei au militat şi chiar „au pus bazele învăţământului în limba română, au înfiinţat şcoli la sate şi au luptat pentru extinderea şi dezvoltarea lor, au înfiinţat cele dintâi ziare româneşti, au elaborat şi tipărit primele manuale, formulând o terminologie ştiinţifică de specialitate, punând bazele gândirii social-politice şi economice.
Reorganizarea învăţământului după legea din 1850 urma să cuprindă trei trepte şi anume:
– şcoala primară (începătoare) urma să fie de un singur tip în toate oraşele reşedinţă de judeţ, cu durata de patru ani de studii;
– clasele colegiale, care iniţial aveau prevăzute şase clase de studiu, la care sau mai adăugat încă două, deci cu o durată totală de opt ani;
– învăţături speciale care reprezenta studiile „mai înalte“.
Recensăminte şcolare din mediu rural ne arată că în anul 1886 din cei 340.201 copii de vârstă şcolară, din care 173.501 băieţi şi 166.700 fete, s-au înscris la şcoală 88.945 de copii din care 69.090 băieţi şi 1985 fete. Aşadar numai un sfert din copii de la sate urmau cursurile unei şcoli.
Marele reformator al învăţământului românesc, în epoca premodernă a României, Spiru Haret a lăsat şi el o amprentă decisivă asupra şcolii naţionale prin ampla şi profunda reformă pe care a iniţiat-o, condus-o şi desăvârşit-o, ca ministru, ca om de stat, ca dascăl. Lui şi amplului proces de modernizare a şcolii satului românesc i se datorează şi şcoala din Găgeşti.
Pe porţile acestei şcoli au ieşit copii cu ştiinţă de carte, gospodari harnici şi intelectuali de seamă, cum ar fi marele ziarist Ion Cristoiu, creator de şcoală gazetărească în România şi scriitor contemporan important.
Omagiul dascălilor acestei şcoli de elită ca şi tuturor celor ce trudesc cu dragoste, pricepere şi dăruire pentru ca de peste 100 de ani vlăstarele tinere din Găgeşti să plece în viaţă cu cea mai frumoasă zestre, ştiinţa de carte.
Deputat Profesor Universitar Cristian Dumitrescu
Doctor în ştiinţe politice la Paris
Publicat de cristiandumitrescu 